 |
| Kotsutsubo by Koidessimo |
"Povestea mea, în vremurile grele ale războiului şi a foametei de după război, a fost legată de Lună. Dorinţa mea cea mai mare a fost de-a fi acolo, prezent pe fata văzută a Lunii inainte ca sufletul meu s-ajungă pe faţa nevăzută.
Am mai vorbit Washi despre perioada cruntă a războiului. Rămăsesem singur şi nu puteam inţelege de ce se-ntâmplă toate nenorocirile astea. Îmi pierdusem familia în bombardament. Eram gol, sufletul mi se risipise. Cui mai aparţineam eu atunci? Nu poate fi ceva mai cumplit. Cine eram eu, unde eram? Ce puteam să mai fac? Mă chinuia gândul că dacă aş fi fost acolo poate aş fi reuşit să-i salvez.
N-am uitat vreodată momentele în care căutam cu mâinile goale prin nisipul ars, devenit sticlos, urme ale familiei şi casei mele. Nu poate exista un dezastru mai mare ca acesta.
Trebuia să fac un kotsutsubo. Adică să pun cenuşa alor mei într-un vas de porţelan. Dar nu era decât nisip sticlos, nu mai rămăsese nici un obiect acolo. Am strâns cu degetele nisipul ars şi l-am pus în haina mea.
Aşa l-am dus la grotă iar acolo l-am pus într-o scoică pe care am transformat-o într-un kotsutsubo. În grotă făcusem un shrine (altar) dintr-o piatră mare cărată de-afară. Aşa am reuşit să-i ţin aproape pe cei din familia mea şi să-mi îmbogăţesc sufletul cu prezenţa lor.
Mai târziu am descoperit că aveam totuşi o familie mult mai mare, aparţineam unui neam, vorbeam aceeaşi limbă! Deci aveam o datorie faţă de ei.
Asta mi-a fost semnul pentru care am făcut tot ceea ce ştii. Ca o datorie pentru neamul meu şi pentru sufletul familiei mele."
Kazuki - Omul Lunii! In 19 martie 2011 e ziua Lunii (sau noaptea lunii)!
Kazuki - Omul Lunii! In 19 martie 2011 e ziua Lunii (sau noaptea lunii)!
Nea Vasile şi japonezul Cap.16 Scrisoarea lui Kazuki pag. 172
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postează comentariul tău aici